RSS

Despre noi


Podgoria Panciu – vinul domnitorilor
Aflat la 38 km de Focsani si la 18 km de Marasesti, orasul Panciu este situat in extremitatea estica a Carpatilor de Curbura, la poalele dealurilor Movila Panciu (278 m) si Chicerea (334 m). Inconjurata de fasiile de vie ce strajuiesc pivnitele domnesti, asezarea Panciu mai poarta inca parfumul vechiului targ in care poposeau la vreme de recolta voievozii, boierii si negustorii. Atmosfera linistita, ce prinde in mrejele ei pe oricine poposeste la Panciu in miez de toamna, aduce cu ea semnificatii aparte. Linistea din timpul zilei, impietrita parca in timp de lipsa zgomotelor specifice marilor centre urbane, poarta cu ea insemnele unui an bun pentru recolta, cand oamenii lasa deoparte treburile casei pentru munca la vie.
In scrierile datand din secolul al XVII-lea, asezarea Panciu apare mentionata sub denumirea „Crucea”, localitatea fiind recunoscuta inca din acea vreme pentru cultivarea vitei de vie, din care se produceau cele mai alese vinuri din Tinutul Vrancei. Evolutia economica a orasului Panciu a fost determinata mai ales de activitatile de negot cu vin, dar si de disparitia in secolul al XVII-lea a Targului Putna si prin dezvoltarea la Focsani a unui important centru economic.
Cele mai vechi dovezi de vietuire umana in teritoriul de astazi al localitatii Panciu dateaza inca din paleolitic, in aceasta zona descoperindu-se unelte din piatra cioplita si diferite piese de ritual. Lucrarile de arheologie au scos la iveala vestigii apartinand culturii geto-dacice, obiectele identificate la Crucea de Sus reliefand gustul pentru frumos al populatiei autohtone si informatii cu privire la ocupatiile principale ale oamenilor, intre care viticultura a avut un rol semnificativ in evolutia economica a societatii din acea perioada. La inceputul secolului al XVII-lea localitatea a intampinat o perioada de regres economic din cauza faptului ca multe dintre terenurile din acest teritoriu au intrat, prin danii sau cumparari, in proprietatea Manastirii Bogdana. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in zona de la Crucea de Jos si Crucea de Sus activitatilor comerciale sustinute in special prin comertul cu vin li s-au adaugat si mestesuguri precum meseriile de blanar, ciubotar, tabacar.
Podgoria Panciu, formata din centrele viticole Panciu, Tifesti si Paunesti detine o suprafata totala ce depaseste 9500 ha. Primele mentiuni documentare referitoare la viile ce alcatuiesc in prezent podgoria dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Descrieri ale activitatilor viticole care se desfasurau in acest teritoriu apar mentionate si in documente straine, informatiile fiind consemnate de calatori de pe alte meleaguri, care, descoperind aceasta zona, au apreciat calitatea superioara a vinurilor si parfumul special al strugurilor de masa de la Panciu. In trecut, renumele podgoriei era asigurat de vinurile obtinute din soiurile traditionale precum Plavaie, Galbena, Babeasca Neagra, Feteasca Alba si Feteasca Neagra. In timp, au cucerit teren si alte soiuri, ca Feteasca Regala, Rieslingul Italian, AligotA©, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir, Merlot. In prezent, podgoria Panciu este profilata pe producerea in special a vinurilor albe-seci intr-o cantitate mai mare, a vinurilor rosii intr-o proportie mai redusa si in cantitati foarte mici a vinurilor aromate.

Clasificarea vinurilor dupa criterii riguros stiintifice este imposibila, datorita compozitiei chimice complexe. Pe de alta parte, diversitatea calitativa a vinirilor, determinata in principal de arealele in care se cultiva vita de vie precum si diversitatea soiurilor, a facut ca fiecare tara viticola sa adopte sisteme proprii de clasificare a vinurilor.

In tara noastra criteriile de clasificare sunt continutul de alcool, insusirile de calitate determinate de compozitia fizico-chimica si tehnologia de obtinere, stipulate in legea Viei si Vinului.

Indiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi albe, roze sau rosii.

In baza acestor criterii, vinurile sunt clasificate in:

vinuri de masa (consum curent)
vinuri de calitate si
vinuri speciale.

Vinuri

Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.

Vinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi:

vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);
vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

Vinuri de calitate superioara (Vs) – au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi “Landwein”, “Vin de Pays”, “Country Wine” etc.

VinuriVinuri de caliate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C) aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.

La randul lor, vinurile DOC pot fi:

vinuri de origine controlata (DOC),
vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).

Arta Vinurile ce au denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.) reprezinta cea mai inalta categorie de calitate. Producerea acestor vinuri se face in areale restranse si dupa reguli severe. Acordarea treptei de calitate este motivata de mai multi factori – continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil – care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.

In Romania a fost adoptat sistemul german de atribuire a treptelor de calitate:

“cules la maturitate deplina” – adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este min . 196 gr/l;
“culesul tarziu” – momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;
C.I.B. – “cules la innobilarea boabelor” – moment in carte pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidiere sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.

D.O.C Dreptul producatorilor de a folosi denumirile de origine este controlat si se acorda anual de catre Oficiul National al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V), organism aflat in subordinea Ministeruli agriculturii.

O alta clasificare este data de continutul in zaharuri. Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:

Seci – cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l
Demiseci – cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l
Demidulci – cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l
Dulci – cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.

 

Multumesc anticipat!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: